Festivalul International de Opera, Opereta si Balet Brasov, editia a VII-a

[rigoletto2000]

Programul festivalului:

24.10.2009 MAREA GALĂ A FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE OPERĂ, OPERETĂ ŞI BALET
31.10.2009 CAVALERIA RUSTICANĂ si PAIAŢE
07.11.2009 GISELLE
14.11.2009 NORMA
21.11.2009 ROMEO SI JULIETA
28.11.2009 ELIXIRUL DRAGOSTEI (premiera I)
29.11.2009 ELIXIRUL DRAGOSTEI (premiera II)

Distributiile si numele invitatilor nu le-am aflat inca.

[Audrey]

Amanunte ?

[rigoletto2000]

Intre timp am aflat cine sunt invitatii care vor participa la spectacolul de deschidere. Din Cluj Napoca vor participa dirijorul Cristian Sandu, Peter Szabo si Eva Jordan, alaturi de Alfia Kalimova din Rusia, Matteo Sartini din Italia, Gillian Zammit (Malta) si Eduard Tumagianian din Elvetia. Ca si in anii trecuti, vor interpreta si solisti din Bulgaria: Stoian Daskalov in Cavaleria Rusticana si Daniel Damjanov in Paiate. Tot de la Opera din Cluj va veni Sorin Lupu in Norma.

[dr.marius rimbasiu]

...... Tot de la Opera din Cluj va veni Sorin Lupu in Norma.

Desigur ca in acest caz rolul Normei nu poate fi interpretat decit de Filipissima. Va fi un cuplu intr-adevar senzational. Sper ca domnul director al Festivalului a invitat televiziunea pentru a ne oferi si noua acest spectacolde Norma. Apropos, cine va dirija spectacolul cu Norma? Va fi un spectacol concertant , sau pus in scena?

[rigoletto2000]

Sesizez ironia din mesajul dvs Nuuu, de Filipissima n-am auzit nimic ! Rolul Norma va fi interpretat de Diana Croitoriu Schydlowsky iar la pupitru va fi dl.Dorel Munteanu, dirijor la Opera din Brasov. Cat despre transmisiuni TV, nu am aflat inca.

[dr.marius rimbasiu]

Sesizez ironia din mesajul dvs Nuuu, de Filipissima n-am auzit nimic ! Rolul Norma va fi interpretat de Diana Croitoriu Schydlowsky iar la pupitru va fi dl.Dorel Munteanu, dirijor la Opera din Brasov. Cat despre transmisiuni TV, nu am aflat inca.

Intr-adevar, recunosc ca a fost o mica ironie. Dar acum, serios:cine este, va rog soprana Diana Croitoriu Schydlowsky despre care nu am auzit nimica?

[Aty]

Moment din Norma cu Diana Croitoru. Nici eu nu am auzit-o pana acum:

[dr.marius rimbasiu]

Moment din Norma cu Diana Croitoru. Nici eu nu am auzit-o pana acum:

Nu e rele. Probabil ca in doi ani este chiar mai buna

[Aty]

Da, de acord. Sa speram ca va evolua.

[ritter mici]

Cu oarecare intarziere parerea lui Costin Popa despre festivalul de sub Tampa.

Cav & Pag la Braşov
(Costin Popa – 9 noiembrie 2009)

Se desfăşoară de şapte ani, în oraşul de sub Tâmpa, un festival internaţional de artă lirică şi balet. Este creaţia directorului general al Operei Braşov, Cristian Mihăilescu, promotor neobosit al acestui gen de eveniment. Şi în 2009, opera, opereta şi dansul s-au întâlnit pe afiş într-un program variat. Deschis cu un concert extraordinar în care cântăreţii braşoveni au avut drept oaspeţi colegi mai puţin cunoscuţi din Franţa, Italia şi Malta, toţi reuniţi sub bagheta tânărului şi valorosului şef de orchestră clujean Cristian Sandu, festivalul a propus în continuare operele Cavalleria rusticana de Mascagni şi I pagliacci de Leoncavallo, Norma de Bellini, alături de premiera L’elisir d’amore de Donizetti, baletul Giselle de Adam, spectacolul de teatru-dans Romeo şi Julieta.


În seara în care au fost programate cuplat Cavalleria rusticana şi I pagliacci (Cav & Pag, cum spun americanii), am putut să constat atracţia pe care festivalul o exercită asupra publicului: casa închisă, sală plină, afluenţă de spectatori încât a fost nevoie de suplimentarea generoasă a scaunelor.


Experienţă şi tinereţe

Forţele Operei Braşov nu sunt întotdeauna suficiente pentru acoperirea integrală a unor distribuţii, problema este generală la nivel naţional, îndeosebi pentru rolurile dramatice. Se recurge la import, cu toate riscurile unor angajări fără audiţii prealabile sau după CV-uri cosmetizate. Din păcate, practica tinde să se generalizeze. La Braşov însă, Cristian Mihăilescu ştie să facă selecţii. În Cavalleria rusticana, Turiddu a fost un foarte bun tenor bulgar, Stoyan Daskalov iar în I pagliacci, tot un bulgar, Daniel Damjanov, voce potrivită, bine aleasă pentru rolul Canio, deşi nu întotdeauna incisiv focusată şi proiectată. Nu mai vorbesc că la pupitru a fost invitat Nicolae Dohotaru de la Opera Naţională din Chişinău, dirijor cu solidă pregătire şi experienţă, care a condus spectacolele cu tempi corecţi şi logici, de la imaginile sonore ale calmului dimineţilor siciliene până la dramaticele finaluri. Am găsit orchestra Operei în bună formă, în crescendo calitativ, chiar dacă unele atacuri sunt uşor... timide şi alămurile par câteodată nesigure (I pagliacci). Dar dacă amintesc de câştigurile, de progresele ansamblurilor braşovene, cred că o mare bilă albă se cuvine corului. Este desigur meritul tinerei maestre Diana Ramona Bâldea.

Trei baritoni s-au alăturat celor mai bune prezenţe în spectacole. Îi numesc, într-o înşiruire deloc arbitrară, pe Adrian Mărcan (Silvio din Pag, în optimă formă, cu frumoasă linie vocală), Eugen Secobeanu (glas robust şi penetrant, foarte potrivit durităţii lui Alfio din Cav) şi Valentin Marele (Tonio din Pag, uşor distonant pe zona central-gravă a registrului şi temător în faţa acutelor tradiţionale din Prolog, dar cu bună expresivitate în duetul cu Nedda).

Doi tineri artişti, cu certe perspective, mi-au atras atenţia: mezzosoprana Marinela Nicola (voce interesant timbrată în micul rol al Mammei Lucia din Cav) şi tenorul Antoniu Boldan (Beppe din Pag), de un excelent lirism care trebuie consolidat, exploatat şi ocrotit.

Protagonistele soprane au fost Ioana Mărgărit (Santuzza în Cav) şi Valentina Mărgăraş (Nedda), două cântăreţe sigure şi versate, care au depăşit însă zenitul carierelor. Li s-a alăturat, cu prezenţă pitorească şi sexy, mezzosoprana Gabriela Hazarian, Lola din Cav.

Varietate expresivă

Din unghi scenografic, montarea provine dintr-un spectacol al Operei din Ruse, cu care teatrul braşovean are dese colaborări, aplicând un principiu obişnuit astăzi în lume, acela al coproducţiilor. Am urmărit o viziune clasică, economică (decor unic cu adaptări specifice), plăcută, cu costume armonios colorate şi felurit desenate. În acest cadru a intervenit însă mâna regizorală a lui Cristian Mihăilescu, maestrul varietăţii expresive şi al „găselniţelor” incitante. Sesizând clipele în care scena este ameninţată de statism, regizorul a introdus adaosuri în acţiune, cu real efect dinamizator... în Cav, povestea dragostei dintre Turiddu şi Lola ni se sugerează pe finalul Sicilienei, mişcările de dans ale ţăranilor susţin intrarea lui Alfio sau celebrul Brindisi... În Pag, a inventat trei delicioase personaje, colombine zaveratice cu peruci „electrice” roşii, verzi, albastre, care – prin contrast – fac tragicomedia şi mai crâncenă. Dar nu numai atât. Mihăilescu ştie să construiască tipologii de eroi şi rememorez acum, doar ca un singur exemplu, alura jalnică, jigărită, înduioşătoare a lui Tonio, implorând-o pe Nedda. Două spectacole bine lucrate, bine conturate.

Elementul surpriză a venit însă chiar la început, când în locul viorilor din Cav, seara a fost deschisă de cunoscutul Prolog din Pag. Baritonul Valentin Marele îl cânta pe undeva, prin public. O clipă am crezut că ordinea titlurilor fusese... inversată. Nici vorbă. Până la un punct îl înţeleg pe regizor, care a dorit să prefaţeze în acest mod o seară integral veristă. Ce poate fi mai potrivit decât un Prolog? Cine vine pentru prima oară la operă poate accepta ideea, deloc rea. Numai că problema se pune cu totul şi cu totul altfel. Respectul faţă de partitură, aici a lui Leoncavallo, este sacrosanct. Însuşi tradiţionalistul Zeffirelli a inversat scene şi a eliminat secvenţe prin filme după opere de Verdi, excentricul Giancarlo del Monaco s-a jucat şi el cu Prologul din Pag la Teatro Real din Madrid, dar asta nu i-a scutit de critici. Aşa încât...

„Iubindu-l pe Spiess”

Sub acest generic, Opera Braşov l-a omagiat pe marele tenor la puţine luni de la trecerea în nefiinţă, în 2006. Era firesc, fiind vorba de teatrul în care Ludovic Spiess a debutat şi a revenit de multe ori pe parcursul fulminantei sale cariere. Demersul de suflet s-a repetat acum, la sfârşit de octombrie, prilejuit de un eveniment editorial, lansarea braşoveană a monografiei „Ludovic Spiess”, scrisă de semnatarul acestor rânduri şi apărută la Curtea Veche Publishing.

În foyer exista un bogat panou cu afişe, programe şi fotografii. Standul de carte prezenta volumul. Flori peste tot. Cea mai mare parte a publicului a împânzit locul. În pauza dintre spectacolele Cav & Pag, dr. Cristian Mihăilescu şi prof. univ. dr. Petre Marcel Vârlan de la Facultatea de Muzică a Universităţii „Transilvania” au rostit cuvinte minunate, emoţionante, evocatoare a marii cariere a lui Ludovic Spiess, laudative la adresa editării cărţii, o premieră absolută – în acest format – pentru un cântăreţ român de operă.

Semnificative pentru eternizarea memoriei ilustrului tenor mi s-au părut propunerile prof. Vârlan. Braşovul ar putea să ataşeze numele „Ludovic Spiess” titulaturii oficiale a Operei, după cum o statuie şi un bust ar putea fi amplasate în locuri potrivite din oraş, din teatru. Sunt iniţiative normale care s-ar adăuga celor puse în practică până acum: înfiinţarea la Bucureşti a Studioului Experimental de Operă şi Balet „Ludovic Spiess”, apariţia la Romfilatelia a unui plic omagial şi la Editura Curtea Veche a albumului monografic.

În contrast, propunerea de a atribui Pieţei Operei bucureştene denumirea „Ludovic Spiess”, repetat avansată către doi primari generali ai Capitalei – cel actual şi cel dinainte – şi susţinută internaţional, a rămas încă fără răspuns. Până când? Inutil să amintesc că, pe lângă marea sa carieră şi preţuirea de care s-a bucurat, pe lângă titlurile care i-au fost conferite, Ludovic Spiess a fost şi „Cetăţean de Onoare al Municipiului Bucureşti”. Şi totuşi, pe malurile Dâmboviţei, proverbialul nostru imobilism este în floare. Niciun politician nu trebuie să uite că numele lui Ludovic Spiess este un bun de patrimoniu naţional, cu ample rezonări în Europa şi întreaga lume!

[rigoletto2000]

Dupa ce am asistat la spectacolul Norma, nu am decat cuvinte de lauda pentru soprana Diana Croitoriu, care a facut un rol foarte bun. Probabil inregistrarile de pe youtube sunt mai vechi, prestatia din spectacol a fost mult peste nivelul de atunci. Reactia publicului a fost extraordinara, n-am mai vazut de mult astfel de ovatii. Din pacate nu va pot oferi decat imagini:


Actul 1


Actul 2: Diana Croitoriu (Norma) si Cristina Radu (Adalgisa)

[Diana Croitoriu soprana]

Da, de acord. Sa speram ca va evolua.

http://www.youtube.com/watch?v=bFqJ2uVe-2Y

http://www.youtube.com/watch?v=Vt52EXU85wo

[Diana Croitoriu soprana]

Video Norma de Bellini (14 noiembrie 2009 ) cu Diana Croitoriu Schydlowsky in rolul Normei la Opera Brasov !

http://www.youtube.com/watch?v=bFqJ2uVe-2Y

http://www.youtube.com/watch?v=Vt52EXU85wo[/quote]

http://www.youtube.com/watch?v=sn8WYzA-dQc

Site internet al sopranei Diana Croitoriu Schydlowsky : http://dianacroitoriu.free.fr/biographie.php